C L T C C R . O R G

Prof. David Nutt este seful catedrei de psihofarmacologie a Facultatii de Medicina si Stomatologie din cadrul Universitatii din Bristol, iar pina saptamina trecuta a fost presedintele Consiliului Consultativ asupra Abuzului de Droguri din cadrul Guvernului Marii Britanii, fiind demis de catre ministrul de interne Alan Johnson pentru ca si-a permis sa afirme public ca marijuana este mult mai putin nociva decit tutunul si alcoolul, concluzie ce nu a corespuns agendei politice a guvernului.

La propunerea aceluiasi Consiliu, Marea Britanie, in anul 2002,  a reclasificat cannabisul din categoria B in categoria C (riscul cel mai scazut). In cursul anului curent, guvernul a reintrodus cannabisul in categoria B, impotriva recomandarii Consiliului caruia i s-a cerut astfel, in mod inutil opinia, de care nu s-a tinut cont.

Concluziile la care a ajuns prof.David Nutt sint extrase dintr-un studiu mai larg care poate fi citit in engleza aici.

Redam mai jos extras din aceste concluzii:

“Formularea unei politici in privinta drogurilor este, evident, o sarcina destul de dificila, concluziile mele fiind, ca intotdeauna, cele ale unui psihiatru cu activitati si interes in problema drogurilor si a efectelor acestora asupra mintii umane.

Membrii Consiliului au o larga experienta in domeniul chimiei, farmacologiei si psihologiei; avem de asemenea suficiente date, cunostinte, interes si responsabilitate in problemele sociale legate de consumul de droguri. Consiliul nu este singurul in masura sa formuleze politici in acest domeniu, existind numeroase alte agentii si organizatii care contribuie la elaborarea legislatiei.

Exista de asemenea si tratate si conventii internationale la care sintem parte si care obliga practic Marea Britanie sa adopte aceleasi politici cu cele ale ONU in domeniul drogurilor. Aceste tratate constring si influenteaza semnificativ modalitatea in care tarile membre reglementeaza drogurile, desi unele tari ca Olanda, cu toate ca sint membre la aceleasi tratate, au reusit sa adopte o atitudine mult mai flexibila.

In fine exista si alti factori importanti care influenteaza decizia politica: opinia publica si mass-media. In anii precedenti, intregul proces al modului de reglementare si clasificare a drogurilor a devenit destul de complex si foarte politizat.

Cannabisul – o problema importanta

Imi voi indrepta atentia asupra cannabisului pentru ca este singurul drog care a fost clasificat intr-o categorie de risc mai mic, in toata perioada dintre adoptarea in 1971 a legii impotriva abuzului de droguri. Problemele legate de cannabis pun insa in mod serios intrebarea daca legislatia a functionat asa cum s-a dorit.

In anul 2007, Consiliului i-a fost cerut de catre Ministerul de Interne sa evalueze situatia cannabisului, deoarece desi statisticile indica faptul ca consumul de cannabis a scazut semnificativ, exista o ingrijorare publica asupra potentialelor efecte asupra sanatatii mintale a consumatorilor, in special a celor ce folosesc forme mai puternice de cannabis, cunoscute ca skunk.

Avem deci o sperietoare numita skunk. Cannabis a fost reclasificat asadar din categoria B in categoria C dar, prezumtiv, potenta si consumul de skunk a crescut, astfel ca ni s-a cerut sa evaluam efectele acestei reclasificari si daca aceasta masura a fost si este in continuare justificata. In raportul nostru am ajuns la mai multe concluzii:

- Cannabisul este nociv si exista ingrijorare asupra raspindirii consumului intr-o larga masa a tinerilor;

- Un raspuns concertat este necesar pentru a reduce consumul;

- Probele actuale sugereaza o probabila, dar redusa legatura intre bolile psihice si consumul de cannabis;

- Efectele consumului de cannabis nu sint considerate a fi serioase, deci ar trebui sa ramina clasificat in continuare in categoria C.

Au existat multe opinii si unele studii despre posibila asociere a consumului de cannabis cu schizofrenia, iar rezultatele sint dificil de interpretat. Ceea ce putem spune e ca consumul de cannabis este asociat cu o crestere a afectiunilor psihice, insa aceasta asociere este dificil de cuantificat de vreme ce scopul pentru care oamenii consuma cannabis este chiar acela de a produce schimbari in psihic si in starea mentala. Aceste schimbari sint esential psihice, incluzind distorsionarea realitatii si a perceptiei vizuale si auditive. Este deci destul de dificil a stabili daca, analizind efectele psihice, se observa efecte acute ale consumului sau doar consecinte ale consumului normal.
Analizele pe care le-am facut au relevat faptul ca fumatorii de cannabis sint de 2.6 ori mai predispusi sa aiba o experienta psihotica decit nefumatorii. Pentru a privi aceasta cifra in perspectiva, fumatorii de tutun sint de 20 de ori mai predispusi la cancer de plamin decit nefumatorii.

Exista asadar un risc relativ mic pentru fumatorii de cannabis in raport cu riscul substantial la care se expun fumatorii de tutun.

Un paradox ar fi si faptul ca schizofrenia a disparut aproape total in rindul populatiei, desi consumul de cannabis a crescut semnificativ in ultimii 30 de ani. Analiza datelor medicale a relevat in mod clar ca bolile psihice si schizofrenia sint in continua scadere. Deci, desi skunk-ul exista pe piata de circa 10 ani, nu exista nicio corelatie in cresterea cazurilor de schizofrenie. De fapt, toate studiile efectuate in acest domeniu nu au reusit sa identifice nicio legatura intre consumul de cannabis si schizofrenie.

Subiectivismul Mass-Media

As vrea sa trec acum la modul in care populatia este informata in legatura cu drogurile si problemele existente in comunicarea catre public a celor mai concludente probe legate de nocivitatea drogurilor. Un lucru dificil, in lumina existentei unui ciudat dezechilibru in relatarea de catre mass-media a stirilor privitoare la droguri. Urmatoarele date ilustreaza o concluzie remarcabila, date care provin din lucrarea de doctorat a lui Alasdair JM Forsyth. Forsyth a analizat toate stirile din presa din Scotia, dintre anii 1990 – 1999, comparindu-le cu datele existente in arhiva institutului medico-legal.

De-a lungul acestui deceniu au existat 2.255 de decese cauzate de droguri, din care mass-media scotiana a anuntat doar 546. In cazul aspirinei, doar unul din 256 decese a fost anuntat. Pentru morfina, unul din 72 au fost anuntate, indicind faptul ca ziaristii nu sint deloc interesati de acest opiaceu, fiind mult mai interesati de heroina, caz in care s-au raportat 1 din 5 decese, sau metadona, cu 1 din 16 decese raportate.

Ziaristii au fost de asemenea interesati si de drogurile stimulative: Din cauza amfetaminelor, intre 1990-1999 au existat doar 36 de decese, insa 1 din 3 au ajuns in ziare. Uimitor, aproape toate decesele cauzate de ecstasy au ajuns in ziare – adica 26 din 28. Exista asadar un dezechilibru deosebit in ce priveste modul total inadecvat de informare a publicului in privinta nocivitatii unor droguri in raport de altele. Informarea mass-media da astfel impresia ca ecstasy este un drog mult mai periculos decit este in realitate. Acest lucru este unul din motivele pentru care am scris articolul despre calarit, care a dus la reactii extreme din partea mass-media. (David Nutt a scris un articol in care a spus ca ecstasy e la fel de periculos pentru sanatate ca si calaritul, n.n.). Un alt lucru ce iese in evidenta este acela ca din aceste relatari ale mass-media lipseste un drog, si anume cannabisul. Mai lipseste de altfel si alcoolul, din cauza caruia au murit un numar aproximativ similar in Scotia anilor 1990-1999, si anume 2000-3000. Bineinteles, cannabisul n-a omorit pe nimeni, pentru ca nu poate omori pe nimeni. Acesta este unul din motivele pentru care am concluzionat despre cannabis ca ar trebui clasificat in categoria C, pentru ca nu poti muri in urma unei supradoze de cannabis.

Evaluarea nocivitatii

Ne-am straduit cit mai mult in ultimii 10 ani pentru a formula o metodologie de evaluare a nocivitatii drogurilor. In urma acestor eforturi am publicat un studiu “Development of a Rational Scale to Assess the Harms of Drugs of Potential Misuse”, publicat in revista Lancet in 2007. In ciuda – sau poate datorita – caracterului sau inovator, a fost foarte greu sa publicam acest studiu care pune la indoiala si contesta multe din actualele prejudecati asupra drogurilor.

In principal, am clasificat efectele nocive ale drogurilor dupa urmatoarele criterii: nocivitatea fizica (acuta, cronica si intravenoasa), dependenta (intensitatea placerii, dependenta psihologica, dependenta fizica) si efectele sociale (intoxicatia, alte efecte prejudiciabile pentru societate si costuri medicale).

Am analizat toate drogurile aflate sub control national, precum si alte droguri ce nu sint interzise, ca de exemplu ketamina, solventi, tutun si alcool. Am facut acest lucru pentru ca credem ca este foarte important ca nocivitatea drogurilor sa fie evaluata si in raport de drogurile care sint bine cunoscute si larg utilizate de public. In urma acestei analize, in raport de criteriile aratate, am intocmit o lista in care am plasat drogurile in functie de nocivitate.

Se desprind astfel un numar de concluzii importante. Lista pe care am intocmit-o arata in mod clar ca exista droguri foarte periculoase (cele clasificate deja in categoria A), si droguri care sint foarte putin periculoase, cum ar fi khat, amilnitrit, butilnitrit (party poppers, n.n.).

Clasamentul efectuat sugereaza de asemenea ca o clasificare tripartita este viabila, in care drogurile mai periculoase ca alcoolul ar trebui sa faca parte din clasa A, iar cele mai putin periculoase decit tutunul ar trebui sa faca parte din clasa C. Acest clasament subliniaza inca odata cit de periculos este alcoolul. Personal cred ca modul in care tratam efectele nocive cauzate de alcool este cea mai mare provocare in raport de tratamentul efectelor nocive ale drogurilor in general.

O problema cu care ne intilnim de obicei este una pe care o descriu ca fiind bucla logicii ilegalitatii. Cam asa decurge o conversatie pe care am avut-o de multe ori cu diverse persoane, unele dintre ele politicieni:

Politician: “Nu putem compara pericolele unei activitati legale cu ale unei activitati ilegale”.

Prof. Nutt: “De ce nu?”

Politician: “Pentru ca una din ele e ilegala”.

Prof. Nutt:  “Si de ce este ilegala?”.

Politician :  “Pentru ca este periculoasa”.

Prof. Nutt:  “Nu ar trebui sa comparam pericolele si astfel sa determinam daca ar trebui sau nu sa fie ilegala?”.

Politician:   “Nu poti compara pericolul unei activitati legale cu cel al unei activitati ilegale”.

Iata si lista intocmita de Consiliul Consultativ asupra Abuzului de Droguri din cadrul Guvernului Marii Britanii, in functie de nocivitatea drogurilor legale si ilegale: